Cât doare ștergerea cu laser

Cifra e 7,9 din 10, măsurată pe 30 de tatuaje

British Journal of Dermatology a publicat în 2017 un studiu randomizat, simplu-orb. A comparat laserul picosecundă cu cel nanosecundă, la aceeași lungime de undă de 1064 nm.

Au participat 21 de pacienți, cu 30 de tatuaje negre. Durerea a fost măsurată pe scală vizuală analogă.

Laserul picosecundă a ieșit 3,8 cu abatere 1,0. Cel nanosecundă a ieșit 7,9 cu abatere 1,1. Diferența are p sub 0,001, deci nu e întâmplare.

La eliminarea cernelii, în schimb, cele două nu au diferit semnificativ, cu p egal cu 1,00. Deci diferența de tehnologie s-a văzut în durere, nu în rezultat.

Ștergerea doare mai tare decât tatuarea

Pe 1.092 de oameni tatuați, media durerii în timpul procedurii a ieșit 4,35 din 10, iar imediat după 2,07. Scala folosită acolo e tot de la 0 la 10.

Pusă lângă 7,9, diferența e de aproape două ori. Sunt însă două studii diferite, pe populații diferite, deci comparația e orientativă, nu o măsurătoare directă.

Ce se poate spune fără rezerve: nicio măsurătoare nu susține ideea că ștergerea doare mai puțin decât tatuarea.

Crema anestezică taie durerea aproape la jumătate

Tot British Journal of Dermatology a publicat în 2017 două studii randomizate controlate pe creme anestezice. Al doilea a fost făcut chiar pe ștergere de tatuaj cu laser, pe 15 pacienți.

În textul integral, crema cu lidocaină și tetracaină a dat 4,3, iar cea cu lidocaină și prilocaină 3,7.

Rezumatul publicat dă diferența medie de 0,6, cu interval de încredere de la minus 0,7 la 1,9. Deci diferența dintre creme nu e sigură, dar ambele coboară cifra sub 5.

Concluzia autorilor e clară: crema cu lidocaină și prilocaină, sub folie de plastic, e anestezicul topic preferat la procedurile laser dureroase.

Clinicile promit altceva decât arată măsurătoarea

Un studio bucureștean scrie despre procedură că e „absolut nedureroasă", cu posibil disconfort minor. Cifra măsurată pe laser nanosecundă e 7,9 din 10.

Nu înseamnă că mint. Înseamnă că descriu altceva: aparatul lor, setările lor, poate cu răcire, poate cu anestezic. Numai că fără cifră nu se poate compara nimic.

Întrebarea utilă la clinică nu e „doare?". E „ce lungime de undă și ce durată de puls are aparatul, și ce anestezic folosiți".

Partea bună e că ședința e scurtă, nu că nu doare

Același studio bucureștean dă două cifre pe două pagini ale lui: până la 10 minute pe pagina de serviciu și 2 până la 7 minute pe pagina explicativă. Old Ink, tot din București, scrie 10 până la 30 de minute pe ședință.

O ședință de tatuaj obișnuită ține între 2 și 4 ore, iar ziua întreagă înseamnă 6-8 ore la studiourile care o vând.

Deci durerea la ștergere e mai mare pe moment și de câteva ori până la de zeci de ori mai scurtă, după care capăt al intervalului îl iei. Comparația de timp e a mea, pe duratele publicate de ambele părți.

Compensația e că se repetă. La o medie de 9,91 ședințe, aceleași minute revin de vreo zece ori, la 6-8 săptămâni distanță.

Ce nu s-a măsurat

Nu am găsit nicio măsurătoare care să spună dacă ștergerea doare diferit pe zone diferite ale corpului.

Nu am găsit nici măsurători pe durere în funcție de culoarea cernelii care se atacă. Studiul cu 7,9 și 3,8 a fost făcut exclusiv pe tatuaje negre.

Orice hartă a durerii la ștergere, pe zone sau pe culori, e părere de cabinet. La fel ca hărțile durerii la tatuat, care se contrazic între ele cu până la 6 puncte.